provă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRÓVĂ s. f. v. proră.provă (Dicționar de neologisme, 1986)PRÓVĂ s.f. v.
proră.
provă (Marele dicționar de neologisme, 2000)PRÓVĂ s. f. elem. proră.
provă (Dicționaru limbii românești, 1939)próvă f., pl.
e (ngr.
próva, d. it.
prua, lat.
prora: fr.
proue. V.
proră).
Mar. Proră, bot de corabie (ChN. I. 159).
provă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)próvă v. próră