provizor (Dicționar de neologisme, 1986)PROVIZÓR, -IE adj. v.
provizoriu.
provizor (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))PROVIZÓR adj. m. v. provizoriu.provizor (Dicționaru limbii românești, 1939)*provizór m. (lat.
pro-visor, -visóris, prevăzător, îngrijitor; fr.
proviseur). Director de liceŭ în Francia. În România (rar), șefu unuĭ internat al statuluĭ, intendent, econom.
provizor (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)provizor m. director de internat la un liceu (în Franța).