protrombină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROTROMBÍNĂ, protrombine, s. f. (
Biol.) Substanță inactivă din sânge care se transformă în trombină. – Din
fr. prothrombine, engl. prothrombin.protrombină (Dicționar de neologisme, 1986)PROTROMBÍNĂ s.f. Substanță inactivă din sânge, care se transformă în trombină. [< fr.
prothrombine].
protrombină (Marele dicționar de neologisme, 2000)PROTROMBÍNĂ s. f. substanță inactivă din plasma sangvină care, sub influența trombochinazei, se transformă în trombină; trombogen. (< fr.
prothrombine, engl.
prothrombin)
protrombină (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)PROTROMBÍNĂ (‹
fr.,
engl.; {s}
pro-2 +
gr. thrombos „cheag”)
s. f. Proteină sangvină inactivă în stare normală, care, în hemoragii, în contact cu tromboplastina, prezentă în țesuturi și activată de ionii de calciu, se transformă în trombină, cu rol esențial în coagularea sângelui; trombinogen.
protrombină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!protrombínă (pro-trom-) s. f.,
g.-d. art. protrombínei; pl. prototrombíne