protozoar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROTOZOÁR, protozoare, s. n. (La
pl.) Încrengătură de animale microscopice inferioare unicelulare, cu cea mai simplă structură anatomică; (și la
sg.) animal care face parte din această încrengătură. [
Pr.:
-zo-ar] – Din
fr. protozoaire.protozoar (Dicționaru limbii românești, 1939)*protozoár n., pl.
e (vgr.
prôtos, primu, și
zoárion, animalcul, d.
zóon, animal. V.
zoo-).
Șt. nat. Pl. Animale foarte micĭ care formează limita între animale și plante, ca
infuzoriile, microbiĭ ș. a.
protozoar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)protozoár (-zo-ar) s. n.,
pl. protozoáre