protetic - explicat in DEX

protetic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PROTÉTIC, -Ă, protetici, -ce, adj. 1. (Med.) Care ține de proteză (1), privitor la proteză (1). 2. (Fon.; despre sunete) Care se adaugă la începutul unui cuvânt, fără a-i schimba înțelesul. – Din fr. prothétique.

protetic (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
protétic, protétică, adj. (înv.) care este proiectat, plănuit.

protetic (Dicționar de neologisme, 1986)
PROTÉTIC, -Ă adj. 1. Referitor la proteză; de proteză. 2. (Despre sunete) Apărut, adăugat prin proteză. [< fr. prothétique].

protetic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PROTÉTIC, -Ă I. adj. 1. referitor la proteză. 2. (fon.; despre sunete) apărut, adăugat prin proteză. II. s. f. disciplină medicală care studiază protezele. (< fr. prothétique)

protetic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*protétic, -ă adj. (vgr. prothetikós, proĭectat, plănuit, prepozițional, confundat cu prosthetikós, prostetic). V. prostetĭc.

protetic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
protétic adj. m., pl. protétici; f. protétică, pl. protétice

protetic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
protetic a. adaos la începutul vorbei. V. prepozitiv.