proteu - explicat in DEX



proteu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PROTÉU, protei, s. m. 1. (Livr.) Om nestatornic, care își schimbă mereu ideile, părerile. 2. (Și în sintagma proteu de peșteră) Batracian care trăiește în unele peșteri (Proteus anguinus). 3. Bacterie polimorfă foarte mobilă, care conține elemente baciliare (Proteus). – Din fr. protée.

proteu (Dicționar de neologisme, 1986)
PROTÉU s.m. 1. Zeu marin care avea darul prevestirii și putea lua după voie diferite forme. ♦ Animal amfibiu, întâlnit numai în apele din regiunile carstice din Balcani, cu pielea albă și cu branhiile externe, care se mențin și la adult. ♦ Gen de bacterii în formă de bastonașe, polimorfe. 2. (Liv.) Om schimbător, nestatornic, care își schimbă necontenit părerile. [Cf. fr. protée, proteus, lat. Proteus].

proteu (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PROTÉU s. m. 1. animal amfibiu, în apele din regiunile carstice din sud-estul Europei, cu pielea albă și cu branhiile externe care se mențin și la adult. 2. bacterie bastonaș, polimorfă, în produsele de putrefacție animală. 3. om schimbător, nestatornic, care își schimbă necontenit caracterul, părerile, atitudinile. (< fr. protée, lat. proteus)

proteu (Mic dicționar mitologic greco-roman, 1969)
Proteu = Proteus.

proteu (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
PROTEU (în mitologia greacă), divinitate marină de origine egipteană. Înzestrat de Poseidon, tatăl său, cu darul profeției și capacitatea de a lua mereu alte înfățișări, de care se folosea atunci când voia să se sustragă întrebărilor puse de muritori. Locuia în insula Pharos din Egipt. Simbol al prefacerii neîncetate a materiei.

proteu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
protéu (livr.) s. m., art. protéul; pl. protéi, art. protéii

proteu (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
Proteu m. 1. Mit. zeu marin care putea lua orice formă; 2. fig. om care își schimbă mereu părerile.

proteŭ (Dicționaru limbii românești, 1939)
*protéŭ m. (de la numele zeuluĭ marin Proteŭ, care se prefăcea în fel de fel de forme). Cameleon, om care-șĭ schimbă părerile politice după interes. Zool. Un fel de anfibiŭ care trăĭește pin [!] lacurile subterane din Carniolia și Dalmația.