prospecta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROSPECTÁ, prospectez, vb. I.
Tranz. 1. A cerceta un teren cu scopul de a descoperi și a localiza zăcămintele minerale utile.
2. A cerceta cererea și oferta de mărfuri de pe o piață dată. – Din
fr. prospecter.prospecta (Dicționar de neologisme, 1986)PROSPECTÁ vb. I. tr. A cerceta (un teren) pentru a descoperi depozite naturale de minerale sau de metale prețioase. ♦ A cerceta piața comercială în vederea încheierii unor afaceri, unor contracte. [< fr.
prospecter].
prospecta (Marele dicționar de neologisme, 2000)PROSPECTÁ vb. tr. 1. a cerceta un teren pentru a descoperi depozite naturale de minerale. 2. a cerceta piața comercială în vederea încheierii de contracte. (< fr.
prospecter)
prospecta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)prospectá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
prospecteáză