proprietăresc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROPRIETĂRÉSC, -EÁSCĂ, proprietărești, adj. Care aparține proprietarului, de proprietar. [
Pr.:
-pri-e-] –
Proprietar +
suf. -esc.proprietăresc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)proprietărésc (rar)
(pro-pri-e-) adj. m.,
f. proprietăreáscă; pl. m. și
f. proprietăréști