prompter (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PRÓMPTER, promptere, s. n. 1. Șir de caractere afișate pe primele poziții ale liniei curente de pe ecranul unui calculator.
2. Monitor pe ecranul căruia se derulează o serie de texte care sunt citite de un prezentator aflat în fața unei camere de televiziune. – Din
engl. prompter.prompter (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)prómpter (promp-ter) s. n.,
pl. prómptere