programator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROGRAMATÓR, -OÁRE, programatori, -oare, s. m. și
f. Persoană specializată în întocmirea programului (
5) unui calculator. – Din
fr. programmateur.programator (Dicționar de neologisme, 1986)PROGRAMATÓR, -OÁRE adj. Care programează, face programe. //
s.m. și f. Specialist care întocmește programele (
4) [în DN] pentru calculatoarele electronice. [Cf. fr.
programmateur, it.
programmatore].
programator (Marele dicționar de neologisme, 2000)PROGRAMATÓR, -OÁRE I.
s. m. f. 1. specialist care se ocupă cu întocmirea programului (4) unui calculator. 2. cel care stabilește un program de radio, cinema, tv. etc. II. s. n. 1. aparat, echipament ale cărui semnale de ieșire comandă executarea unei suite de operații corespunzătoare unui program (4). 2. hârtie, tabel conținând o programare. (< fr.
programmateur)
programator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)programatór (pro-gra-) adj. m.,
s. m.,
pl. programatóri; adj. f.,
s. f. sg. și
pl. programatoáre