profana - explicat in DEX

profana (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PROFANÁ, profanez, vb. I. Tranz. A trata fără respectul cuvenit lucruri considerate sfinte, a pângări; p. ext. a batjocori, a necinsti, a terfeli. – Din fr. profaner, lat. profanare.

profana (Dicționar de neologisme, 1986)
PROFANÁ vb. I. tr. A pângări; (p. ext.) a necinsti. [< fr. profaner, cf. lat. profanare].

profana (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PROFANÁ vb. tr. a pângări; (p. ext.) a necinsti. (< fr. profaner, lat. profanare)

profana (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
profaná (a ~) vb., ind. prez. 3 profaneáză

profanà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
profanà v. 1. a nu trata cu respect cele sfinte sau a le întrebuința la scopuri profane; 2. fig. a face un uz nedemn: a profana amiciția.