prodecan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRODECÁN, prodecani, s. m. 1. Membru al corpului didactic universitar care are funcția de locțiitor de decan.
2. Avocat care are funcția de locțiitor al decanului baroului. – Din
germ. Prodekan, it. prodecano.prodecan (Dicționar de neologisme, 1986)PRODECÁN s.m. Locțiitor al decanului. [< it.
prodecano].
prodecan (Marele dicționar de neologisme, 2000)PRODECÁN s. m. locțiitor de decan. (< germ.
Prodekan, it.
prodecano)
prodecan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)prodecán s. m.,
pl. prodecáni