procumbent (Dicționar de neologisme, 1986)
PROCUMBÉNT, -Ă adj. (Despre tulpină) Care stă culcată pe pământ, având numai vârful îndreptat în sus. [< lat. procumbens].
procumbent (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PROCUMBÉNT, -Ă adj. (despre tulpini) care stă culcat pe pământ fără să formeze rădăcini adventive. (< lat. procumbens)