primitiv (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRIMITÍV, -Ă, primitivi, -e, adj. 1. Din perioada de la începutul societății umane; străvechi. ♦ Care se află pe treapta cea mai de jos a dezvoltării (sociale).
2. Care are un caracter simplu, rudimentar; (despre oameni și despre manifestările lor) sălbatic;
p. ext. necivilizat, necioplit, grosolan.
3. Care se referă la începutul istoric al existenței sale, care se află în starea de la început; originar, primar. ♦ (Despre cuvinte) Care servește ca element de bază pentru formarea de derivate; primar. ♦ (În sintagma)
Culori primitive = cele șapte culori ale spectrului solar. ♦ (Substantivat,
m. pl.) Denumire dată pictorilor adepți ai primitivismului (
2). – Din
fr. primitif, lat. primitivus.