primejduire(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PRIMEJDUÍRE,primejduiri, s. f. Acțiunea de a (se) primejdui; periclitare. – V. primejdui.
primejduire(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) primejduíre s. f., g.-d. art. primejduírii; pl. primejduíri