prezicător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PREZICĂTÓR, -OÁRE, prezicători, -oare, s. m. și
f. Persoană care se îndeletnicește cu ghicitul viitorului cuiva în cărți, în cafea, în palmă etc.; ghicitor. –
Prezice +
suf. -ător.