prelucrativ (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRELUCRATÍV, -Ă, prelucrativi, -e, adj. (Rar) Care poate fi prelucrat. –
Prelucrat +
suf. -iv.prelucrativ (Dicționar de neologisme, 1986)PRELUCRATÍV, -Ă adj. Cu caracter de prelucrare. [Et. incertă].
prelucrativ (Marele dicționar de neologisme, 2000)PRELUCRATÍV, -Ă adj. cu caracter de prelucrare. (< prelucra + -/t/iv)