prefixa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PREFIXÁ, prefixez, vb. I.
Tranz. A atașa un prefix unui cuvânt pentru a forma un derivat. – Din
fr. préfixer.prefixa (Dicționar de neologisme, 1986)PREFIXÁ vb. I. tr. A adăuga un prefix la un cuvânt. [< fr.
préfixer].
prefixa (Marele dicționar de neologisme, 2000)PREFIXÁ vb. tr. a atașa un prefix unui cuvânt. (< fr.
préfixer)
prefixa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)prefixá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
prefixeáză