prefăcătorie - explicat in DEX

prefăcătorie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PREFĂCĂTORÍE, prefăcătorii, s. f. Mod de comportare, de manifestare specific omului prefăcut; fățărnicie, ipocrizie, simulare, prefăcătură. – Prefăcător + suf. -ie.

prefăcătorie (Dicționaru limbii românești, 1939)
prefăcătoríe f. (d. prefac, prefăcut). Ipocrizie, fățărnicie, simularea unor sentimente pe care nu le aĭ.

prefăcătorie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
prefăcătoríe s. f., art. prefăcătoría, g.-d. art. prefăcătoríei; pl. prefăcătoríi, art. prefăcătoríile

prefăcătorie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
prefăcătorie f. ipocrizie.