preexistent - explicat in DEX

preexistent (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PREEXISTÉNT, -Ă, preexistenți, -te, adj. Care există de mai înainte, care preexistă. [Pr.: pre-e-] – Din fr. préexistant.

preexistent (Dicționar de neologisme, 1986)
PREEXISTÉNT, -Ă adj. Care preexistă. [Cf. fr. préexistant].

preexistent (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PREEXISTÉNT, -Ă adj. care preexistă. (< fr. préexistant)

preexistent (Dicționaru limbii românești, 1939)
*preexistént, -ă adj. (mlat. praeexsístens, -éntis). Care există din ainte [!]: plantele-s preexistente animalelor.

preexistent (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
preexistént [x pron. gz] adj. m., pl. preexisténți; f. preexisténtă, pl. preexisténte

preexistent (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
preexistent a. care există înainte de altul.