predoslovie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PREDOSLOVÍE, predoslovii, s. f. (
Înv.) Prefață, precuvântare, introducere. [
Acc. și:
predoslóvie] – Din
sl. prĕdŭslovije.predoslovie (Dicționaru limbii românești, 1939)predoslóvie f. (rus.
predi-slóvie, d.
predŭ, peréd, înainte, și
slovo, cuvînt. V.
slavoslóvie).
Vechĭ. Prefață.
predoslovie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)predoslovíe (
înv.)
s. f.,
art. predoslovía, g.-d. art. predoslovíei; pl. predoslovíi, art. predoslovíilepredoslovie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)predoslovie f. precuvântare la scrierile vechi românești. [Slav.].