predomina (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PREDOMINÁ, predómin, vb. I.
Intranz. A se impune prin număr, forță, valoare, autoritate; a se ridica deasupra altora, a avea întâietate, a domina, a predomni. – Din
fr. prédominer.predomina (Dicționar de neologisme, 1986)PREDOMINÁ vb. I. intr. A sta mai presus, a avea rolul principal; a stăpâni, a domina. [P.i.
predómin, -nez, 3,6
-nă. / < fr.
prédominer, it.
predominare].
predomina (Marele dicționar de neologisme, 2000)PREDOMINÁ vb. intr. a sta mai presus, a avea rolul principal; a domina. (< fr.
prédominer)
predomina (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))PREDOMINÁ, predómin, vb. I.
Intranz. A covârși (prin număr, forță, valoare, autoritate); a se ridica deasupra altora, a stăpâni, a domina. [
Prez. ind. și:
predominez] –
Fr. prédominer.predomina (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)predominá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
predóminăpredominà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)predominà v. a se ridica mai presus, a avea rolul principal:
interesul predomină în afaceri.