predominant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PREDOMINÁNT, -Ă, predominanți, -te, adj. Care predomină; dominant, predominator, predomnitor. – Din
fr. prédominant.predominant (Dicționar de neologisme, 1986)PREDOMINÁNT, -Ă adj. Care predomină; predominator. [Cf. fr.
prédominant].
predominant (Marele dicționar de neologisme, 2000)PREDOMINÁNT, -Ă adj. care predomină; predominator. (< fr.
prédominant)
predominant (Dicționaru limbii românești, 1939)*predominánt, -ă adj. (lat.
prae-, înainte, și
dóminans, -ántis, care dómină). Care predómină:
interesu predominant era de a salva cetatea.predominant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)predominánt adj. m.,
pl. predominánți; f. predominántă, pl. predominántepredominant (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)predominant a. care predomină.