predestinat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PREDESTINÁT, -Ă, predestinați, -te, adj. A cărui soartă ar fi dinainte hotărâtă de divinitate; sortit, menit, ursit la un anumit destin. –
V. predestina. Cf. fr. prédestiné.predestinat (Dicționaru limbii românești, 1939)*predestinát, -ă adj. (lat.
prae-destinatus). Destinat din ainte [!]:
predestinat să ajungă om mare.predestinat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)predestinat a. destinat dinainte:
predestinat la nenorociri.