precomandă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRECOMÁNDĂ, precomenzi, s. f. Comandă făcută pentru o marfă înainte de a fi fabricată sau pusă în vânzare. –
Pre1- +
comandă.precomandă (Dicționar de neologisme, 1986)PRECOMÁNDĂ s.f. Alegerea, dintr-un catalog sau dintr-o listă a unor cărți sau publicații care urmează să fie comandate când colectura le poate livra. [<
pre- +
comandă].
precomandă (Marele dicționar de neologisme, 2000)PRECOMÁNDĂ s. f. comandă prealabilă. (< pre- + comandă)
precomandă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*precomándă s. f.,
g.-d. art. precoménzii; pl. precoménzi