preaînvățat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PREAÎNVĂȚÁT, -Ă, preaînvățați, -te, adj. (
Înv.; adesea substantivat) Foarte instruit, deosebit de cultivat. –
Prea +
învățat.preaînvățat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)preaînvățát (
înv.)
adj. m.,
pl. preaînvățáți; f. preaînvățátă, pl. preaînvățáte