preîntâmpina (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PREÎNTÂMPINÁ, preîntấmpin, vb. I.
Tranz. A lua măsuri de precauție pentru a înlătura ceva (neplăcut) care ar putea să se întâmple; a preveni. [
Pr.:
pre-în-] –
Pre1- +
întâmpina.preîntâmpina (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)preîntâmpiná (a ~) vb.,
ind. prez. 3
preîntấmpinăpreîntâmpinà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)preîntâmpinà v. a preveni:
căuta a preîntâmpina relele BĂLC.