praporgic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRAPÓRGIC, praporgici, s. m. Sublocotenent în vechea armată rusă. – Din
rus. praporșcik.praporgic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!prapórgic/prapórcic (
înv.)
s. m.,
pl. prapórgici/prapórcici