pragmatist (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))PRAGMATÍST, pragmatiști, s. m. Adept al pragmatismului. –
Fr. pragmatiste.pragmatist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRAGMATÍST, -Ă, pragmatiști, -ste, adj.,
s. m. și
f. 1. Adj. Care aparține pragmatismului, privitor la pragmatism.
2. S. m. și
f. Adept al pragmatismului. – Din
fr. pragmatiste.pragmatist (Dicționar de neologisme, 1986)PRAGMATÍST, -Ă adj. Referitor la pragmatism. //
s.m. și f. Adept al pragmatismului. [Cf. fr.
pragmatiste].
pragmatist (Marele dicționar de neologisme, 2000)PRAGMATÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al pragmatismului. (< fr.
pragmatiste)
pragmatist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pragmatíst adj. m.,
s. m.,
pl. pragmatíști; adj. f.,
s. f. pragmatístă, pl. pragmatíste