potențiometru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POTENȚIOMÉTRU, potențiometre, s. n. (
Fiz.)
1. Aparat pentru divizarea tensiunii electrice.
2. Aparat pentru măsurarea tensiunii electromotoare. [
Pr.:
-ți-o-] – Din
fr. potentiomètre.potențiometru (Dicționar de neologisme, 1986)POTENȚIOMÉTRU s.n. 1. Montaj pentru divizarea tensiunii electrice. ♦ Reostat care intră în compunerea unui asemenea montaj.
2. Aparat pentru măsurarea potențialelor electrice prin compensare. [Pron.
-ți-o-. / < fr.
potentiomètre].
potențiometru (Marele dicționar de neologisme, 2000)POTENȚIOMÉTRU s. n. 1. aparat din rezistențe etalonate, pentru măsurarea diferențelor de potențial și a tensiunii electromotoare. 2. rezistor reglabil pentru divizarea tensiunii electrice. (< fr.
potentiomètre)
potențiometru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)potențiométru (-ți-o-me-tru) s. n.,
art. potențiométrul; pl. potențiométre