potențial (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POTENȚIÁL, -Ă, (
I)
potențiali, -e, adj., (
II)
potențiale, s. n. I. Adj. 1. Care are în sine toate condițiile esențiale pentru realizare, care există ca posibilitate, care există în mod virtual. ◊
Energie potențială = energia pe care o poate dezvolta un corp prin mișcarea lui din poziția în care se află până la un indice de referință.
2. (
Gram.; despre moduri, propoziții etc.) Care prezintă o acțiune posibilă, fără să precizeze dacă se realizează sau nu.
II. S. n. 1. Mărime fizică a cărei variație în spațiu și timp caracterizează un câmp fizic și permite determinarea acestuia. ◊
Potențial electric = mărime a cărei variație caracterizează câmpul electric.
Potențial de electrod = diferența de potențial dintre un metal și o soluție electrolitică în contact cu metalul.
Potențial de ionizare = diferența de potențial necesară accelerării unui electron încât, prin ciocnirea cu un atom sau cu o moleculă, să provoace ionizarea acestuia.
2. (
Astron.; în sintagma)
Potențial terestru = geopotențial.
3. (
Biol.; în sintagma)
Potențial de înmulțire = capacitate a unor organisme vegetale sau animale de a fi (foarte) prolifice.
4. Capacitate de muncă, de producție, de acțiune; randamentul calitativ și cantitativ al unei munci;
p. ext. forță, putere. [
Pr.:
-ți-al] – Din
fr. potentiel.potențial (Dicționar de neologisme, 1986)POTENȚIÁL, -Ă adj. 1. A cărui forță este în stare latentă. ♦
Energie potențială = energie pe care o posedă un corp capabil de a produce o manifestare energetică.
2. Posibil; presupus posibil. ♦
Propoziție potențială = propoziție care exprimă posibilitatea realizării unei acțiuni fără a preciza dacă aceasta se realizează sau nu. //
s.n. 1. (
Fiz.) Capacitatea de a produce o manifestare energetică, un lucru mecanic.
2. Capacitate de dezvoltare, de desfășurare a unei forțe, a unei activități; putere. ♦
Potențial de război = capacitatea militară a unui stat.
3. Mod verbal care prezintă acțiunea ca posibilă. [Pron.
-ți-al, pl.
-le, -luri. / cf. fr.
potentiel, lat.
potentialis].
potențial (Marele dicționar de neologisme, 2000)POTENȚIÁL, -Ă I.
adj. 1. care există ca posibilitate, în mod virtual. ♦ energie ~ă = energie pe care o posedă un corp capabil de a produce o manifestare energetică. ◊ (adv.) în mod virtual, presupus posibil. 2. (despre moduri, propoziții etc.) care prezintă o acțiune posibilă, fără a preciza dacă aceasta se realizează sau nu. II. s. n. 1. capacitate a unui sistem fizic de a produce o manifestare energetică, un lucru mecanic. 2. capacitate de dezvoltare, de desfășurare a unei activități; nivel; forță, putere. ♦ ~ de război = capacitatea militară a unui stat. 3. ~ de înmulțire = capacitatea unor organisme vegetale sau animale de a fi prolifice. (< fr.
potentiel)
potențial (Dicționaru limbii românești, 1939)*potențiál, -ă adj. (lat.
potentialis, d.
potentia, putință, putere).
Fiz. Care poate dezvolta putere maĭ tîrziŭ:
energie potențială. Gram. Care arată posibilitatea condițională a acțiuniĭ:
conjunctivu potențial latin. S. n., pl.
e. Potențial.
potențial (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)potențiál1 (-ți-al) adj. m.,
pl. potențiáli; f. potențiálă, pl. potențiálepotențial (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)potențiál2 (-ți-al) s. n.,
pl. potențiálepotențial (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)potențial a. care există în puterea, în cauza sa și nu în fapt. ║ n. mod verbal care exprimă posibilitatea.