posmăgi - explicat in DEX

posmăgi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
POSMĂGÍ, posmăgesc, vb. IV. (Reg.) 1. Tranz. A presăra cu posmag o bucată de carne (înainte de a o frige). 2. Refl. A se usca ca un posmag. ♦ (Despre plante) A se ofili, a se veșteji. – Din posmag.

posmăgi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
posmăgí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. posmăgésc, imperf. 3 sg. posmăgeá; conj. prez. 3 să posmăgeáscă

posmăgì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
posmăgì v. a se usca: ce mi te ai posmăgit așa ? ISP. [Lit. a se usca ca un pesmet].