posmag - explicat in DEX

posmag (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
POSMÁG, posmagi, s. m. (Reg.) Pâine uscată (tăiată felii). ♦ (La sg.) Pesmet. – Din sl. posmagŭ.

posmag (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
posmág (posmági), s. n. – Pesmet, pîine uscată. Mag. peszmeg sau v. rus. posmagŭ (Cihac, II, 277; Conev 87), cf. pesmet. – Der. posmăgi, vb. refl. (a se ofili, a se usca, a se stafidi, a se prăji); posmăgeală, s. f. (prăjire).

posmag (Dicționaru limbii românești, 1939)
posmág m. (vsl. posmagŭ, posmag, galetă, bucată de pîne [!]. Cp. cu pesmet). Est. Pesmet, biscot. – Și -ác (Cov.).

posmag (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
posmág (reg.) s. m., pl. posmági

posmag (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
posmag m. Mold. pesmet: un hambar plin cu posmagi CR. [Slav. POSMAGŬ (v. pesmet)].