popula (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POPULÁ, populez, vb. I.
Tranz. A aduce, a așeza locuitori pe un anumit teritoriu. ♦ A ocupa, a umple cu oameni. ♦ A aduce animale și a le stabili într-o regiune (în care nu se găseau sau erau prea puține). ♦ (Despre oameni, animale sau plante) A se afla pe un anumit teritoriu, a fi răspândit într-o anumită regiune. – Din
lat. populare (cu sensul
fr. peupler).popula (Dicționar de neologisme, 1986)POPULÁ vb. I. tr. 1. A aduce, a așeza locuitori pe un teritoriu.
2. A mări numărul de animale, de plante într-o regiune. [< lat.
populare, cf. it.
popolare].
popula (Marele dicționar de neologisme, 2000)POPULÁ vb. tr. 1. a aduce, a așeza locuitori pe un teritoriu. 2. a mări numărul de animale, de plante într-o regiune. (după fr.
peupler)
popula (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)populá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
populeázăpopulà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)populà v.
1. a umplea o țară cu locuitori:
a popula sate; 2. fig. a umplea:
a-și popula memoria cu sentențe frumoase.