policiclic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POLICÍCLIC, -Ă, policiclici, -ce, adj. (Despre substanțe) Care conține în moleculă mai multe cicluri formate din lanțuri închise de atomi. – Din
fr. polycyclique, engl. polycyclic.policiclic (Dicționar de neologisme, 1986)POLICÍCLIC, -Ă adj. (
Electr.) Care prezintă mai multe fenomene periodice de frecvență diferită. ♦ (
Despre substanțe) Care conține mai multe cicluri formate din lanțuri închise de atomi. [< fr.
polycyclique].
policiclic (Marele dicționar de neologisme, 2000)POLICÍCLIC, -Ă adj. 1. care prezintă mai multe fenomene de frecvență diferită. 2. (despre compuși organici) cu mai multe cicluri de atomi în moleculă. 3. (despre flori) cu mai multe verticile. (< fr.
polycyclique)
policiclic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)policíclic (-ci-clic) adj. m.,
pl. policíclici; f. policíclică, pl. policíclice