poezea(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) POEZEÁ,poezele, s. f. (Depr.) Poezioară. [Pr.: po-e-] – Poezie + suf. -ea.
poezea(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) poezeá (fam.) s. f., art. poezeáua, g.-d. art. poezélei; pl. poezéle, art. poezélele