poetastru - explicat in DEX

poetastru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
POETÁSTRU, poetaștri, s. m. (Depr.) Poetaș. [Pr.: po-e-] – Din fr. poétastre, it. poetastro.

poetastru (Dicționar de neologisme, 1986)
POETÁSTRU s.m. (Depr.) Poet lipsit de talent; poetard. [< fr. poétastre, it. poetastro].

poetastru (Marele dicționar de neologisme, 2000)
POETÁSTRU s. m. (depr.) poet mediocru, lipsit de talent; poetard. (< fr. poétastre, it. poetastro)

poetastru (Dicționaru limbii românești, 1939)
*poetástru, -ă s. (it. poetastro). Poet prost, poetă proastă.

poetastru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
poetástru (livr.) s. m., art. poetástrul; pl. poetáștri, art. poetáștrii

poetastru (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
poetastru m. poet prost.