plugărime (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PLUGĂRÍME s. f. Mulțime de plugari, totalitatea plugarilor;
p. gener. țărănime. –
Plugar +
suf. -ime.plugărime (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)plugăríme (rar)
s. f.,
g.-d. art. plugărímii