plugăresc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PLUGĂRÉSC, -EÁSCĂ, plugărești, adj. Privitor la plugar sau la plugărie; de plugar sau de plugărie; specific plugarului. –
Plugar +
suf. -esc.plugăresc (Dicționaru limbii românești, 1939)1) plugărésc, -eáscă adj. De plugar:
vĭața plugărească.plugăresc (Dicționaru limbii românești, 1939)2) plugărésc v. intr. Trăĭesc ca plugar.
plugăresc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)plugărésc (rar)
adj. m.,
f. plugăreáscă; pl. m. și
f. plugăréști