plodi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PLODÍ, plodesc, vb. IV.
Tranz. (
Pop.) A naște (pui mulți); a procrea, a prăsi. – Din
sl. ploditi.plodi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)plodí (a ~) (
pop.)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. plodésc, imperf. 3
sg. plodeá; conj. prez. 3
să plodeáscăplodì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)plodì v. a prăsi, a naște pui:
v’ați plodit ca lăcustele AL. [Slav. PLODITI, a fructifica, a făta].