pistruială (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PISTRUIÁLĂ, pistruieli, s. f. (Rar)
1. (Cu sens colectiv) Pistrui (
1).
2. Calitatea de a fi pestriț. [
Pr.:
-tru-ia-] –
Pistrui +
suf. -eală.pistruială (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pistruiálă (rar)
s. f.,
g.-d. art. pistruiélii