pistonare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PISTONÁRE, pistonări, s. f. Acțiunea de
a pistona și rezultatul ei; pistonaj (
1). –
V. pistona.pistonare (Dicționar de neologisme, 1986)PISTONÁRE s.f. Acțiunea de a pistona și rezultatul ei; pistonaj. [<
pistona].
pistonare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pistonáre s. f.,
g.-d. art. pistonắrii; pl. pistonắri