pisat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PISÁT1 s. n. Pisare. –
V. pisa.pisat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PISÁT2, -Ă, pisați, -te, adj. 1. Mărunțit, zdrobit sau prefăcut în pulbere prin pisare. ◊
Expr. Cu oasele pisate = foarte obosit, mort de oboseală, extenuat.
2. Fig. (
Fam.; despre oameni) Bătut tare, snopit în bătaie. –
V. pisa.pisat (Dicționaru limbii românești, 1939)pisát, V.
pîsat.pisat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pisát s. n.pisat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)pisat n. lucrarea de a pisa:
pisatul grâului.