pisător (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
pisătór, pisătoáre, s.n. și f. (reg.) 1. (s.n.) băț special cu care se tescuiesc strugurii. 2. (s.n.) mai de lemn pentru bătut. 3. (s.f.) planșetă de lemn pentru tocat carnea; fund. 4. (s.f.) unealtă pentru zdrobit fructe, sâmburi.