pirostie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PIROSTÍE s. f. v. pirostrie.pirostie (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)pirostíe (pirostíi), s. f. –
1. Trepied. –
2. Coroană care se așază pe tîmplele mirilor la cununia religioasă. –
Var. pirostrie, pirosteie, pilostii. Mr. pirust(r)ie, megl. pirustiie. Ngr. πυρωστία (Tiktin),
cf. bg. pirostija.