pironit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PIRONÍT, -Ă, pironiți, -te, adj. 1. Bătut, înțepenit, fixat în piroane.
2. Imobil, nemișcat, încremenit. –
V. pironi.pironit (Dicționar de argou al limbii române, 2007)pironit, -ă, pironiți, -te adj. (d. infracțiuni) arestat, închis.