pirogravor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PIROGRAVÓR, pirogravori, s. m. Persoană care execută lucrări de pirogravură; specialist în pirogravură. – Din
fr. pyrograveur.pirogravor (Dicționar de neologisme, 1986)PIROGRAVÓR s.m. Specialist în pirogravură. [Cf. fr.
pyrograveur].
pirogravor (Marele dicționar de neologisme, 2000)PIROGRAVÓR s. m. specialist în pirogravură. (< fr.
pyrograveur)
pirogravor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pirogravór (-ro-gra-) s. m.,
pl. pirogravóri