pipit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PIPÍT adj. invar. v. pepit.pipit (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)pipít (-te), s. n. – Țesătură cu pătrățele sau romburi în două culori diferite care alternează între ele. –
Var. pipită, pepit(ă). Germ. Pepita(stoff) (Candrea).
pipit (Dicționaru limbii românești, 1939)*pipít, -ă adj. V.
pepită.