pietruire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PIETRUÍRE, pietruiri, s. f. Acțiunea de
a pietrui și rezultatul ei; pietruit
1. –
V. pietrui.pietruire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pietruíre (pie-tru-) s. f.,
g.-d. art. pietruírii; pl. pietruíri