picnire(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PICNÍRE,picniri, s. f. (Rar) Acțiunea de a picni. – V. picni.
picnire(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) picníre s. f., g.-d. art. picnírii; pl. picníri